Defréncias antre las eidiçones de "Partícula eilementar"

Ourige: Biquipédia, la anciclopédia lhibre.
Conteúdo apagado Conteúdo adicionado
Sem resumo de edição
Sem resumo de edição
Lhinha 2: Lhinha 2:


La [[matéria]] ourdinarie cumpone-se por [[atomo]]s, qu'antigament s'acraditában que éran partículas eilementares —de fato, ''ἄτομος'' an [[griego antigo]] senefica "andebesible"— inda que l'eisisténcia de l'atomo quedou questionado até 1905 aprossimadamente, yá qu'alguns físicos amportantes bian las moléculas cumo eilusones matemáticas i la matéria cumo cumpuosta eissencialmente por [[einergie]]..<ref name="Braibant">Braibant, Sylvie; Giacomelli, Giorgio; Spurio, Maurizio (2012). ''[https://books.google.es/books?id=e8YUUG2pGeIC&pg=PA384&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false Particles and Fundamental Interactions: An introduction to particle physics]'' (segunda eidiçon) (an anglés). Springer. ISBN 978-94-007-2463-1.</ref><ref>Newburgh, Ronald; Peidle, Joseph; Rueckner, Wolfgang (2006). [https://web.archibe.org/web/20170803105918/https://physlab.lhums.edu.pk/eimages/f/fe/Ref1.pdf "Einstein, Perrin, and the reality of atoms: 1905 revisited"] (PDF) (an anglés). ''[American Journal of Physics]''. '''74''' (6): 478–481. Bibcode:2006AmJPh..74..478N. doi:10.1119/1.2188962. Arquibado de l [https://physlab.lhums.edu.pk/eimages/f/fe/Ref1.pdf PDF ouriginal] l 3 d'agosto de 2017. Cunsultado l 17 d'agosto de 2013.</ref> Ls custituintes subatómicos de l'atomo eidantificórun-se pula purmeira beç ne l'ampeço de ls [[anhos 1930]]: l'[[eiletron]] i l [[proton]], cul [[foton]], la partícula de la [[radiaçon eiletromagnética]]..<ref name="Braibant">Braibant, Sylvie; Giacomelli, Giorgio; Spurio, Maurizio (2012). ''[https://books.google.es/books?id=e8YUUG2pGeIC&pg=PA384&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false Particles and Fundamental Interactions: An introduction to particle physics]'' (segunda eidiçon) (an anglés). Springer. ISBN 978-94-007-2463-1.</ref> En aqueilha época, la chegada recente de la [[macánica quántica]] stubo a mudar radicalmente la cuncepçon de las partículas, por poder atrabessar ua partícula solica un campo aparentemente cumo se fur ua [[óndia]], ua paradoxa qu'inda squiba ua splicaçon sastifatória.<ref>Weinert, Friedel (2004). ''[https://books.google.es/books?id=E0NRcFEjvU4C&pg=PA43&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false The Scientist as Philosopher: Philosophical consequences of great scientific discoveries]'' (an anglés). Springer. pp. 43, 57–59. Bibcode:2004sapp.book.....W. ISBN 978-3-540-20580-7.</ref><ref name="Kuhlmann"> Kuhlmann, Meinard (24 de júlio de 2013). [https://www.scientificamerican .com/article/physicists-debate-whether-world-made-of-particles-fields-or-something-else/ "Physicists debate whether the world is made of particles or fields – or something else entirely"] (an anglés). ''[[Scientific Amarican]]''.</ref>
La [[matéria]] ourdinarie cumpone-se por [[atomo]]s, qu'antigament s'acraditában que éran partículas eilementares —de fato, ''ἄτομος'' an [[griego antigo]] senefica "andebesible"— inda que l'eisisténcia de l'atomo quedou questionado até 1905 aprossimadamente, yá qu'alguns físicos amportantes bian las moléculas cumo eilusones matemáticas i la matéria cumo cumpuosta eissencialmente por [[einergie]]..<ref name="Braibant">Braibant, Sylvie; Giacomelli, Giorgio; Spurio, Maurizio (2012). ''[https://books.google.es/books?id=e8YUUG2pGeIC&pg=PA384&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false Particles and Fundamental Interactions: An introduction to particle physics]'' (segunda eidiçon) (an anglés). Springer. ISBN 978-94-007-2463-1.</ref><ref>Newburgh, Ronald; Peidle, Joseph; Rueckner, Wolfgang (2006). [https://web.archibe.org/web/20170803105918/https://physlab.lhums.edu.pk/eimages/f/fe/Ref1.pdf "Einstein, Perrin, and the reality of atoms: 1905 revisited"] (PDF) (an anglés). ''[American Journal of Physics]''. '''74''' (6): 478–481. Bibcode:2006AmJPh..74..478N. doi:10.1119/1.2188962. Arquibado de l [https://physlab.lhums.edu.pk/eimages/f/fe/Ref1.pdf PDF ouriginal] l 3 d'agosto de 2017. Cunsultado l 17 d'agosto de 2013.</ref> Ls custituintes subatómicos de l'atomo eidantificórun-se pula purmeira beç ne l'ampeço de ls [[anhos 1930]]: l'[[eiletron]] i l [[proton]], cul [[foton]], la partícula de la [[radiaçon eiletromagnética]]..<ref name="Braibant">Braibant, Sylvie; Giacomelli, Giorgio; Spurio, Maurizio (2012). ''[https://books.google.es/books?id=e8YUUG2pGeIC&pg=PA384&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false Particles and Fundamental Interactions: An introduction to particle physics]'' (segunda eidiçon) (an anglés). Springer. ISBN 978-94-007-2463-1.</ref> En aqueilha época, la chegada recente de la [[macánica quántica]] stubo a mudar radicalmente la cuncepçon de las partículas, por poder atrabessar ua partícula solica un campo aparentemente cumo se fur ua [[óndia]], ua paradoxa qu'inda squiba ua splicaçon sastifatória.<ref>Weinert, Friedel (2004). ''[https://books.google.es/books?id=E0NRcFEjvU4C&pg=PA43&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false The Scientist as Philosopher: Philosophical consequences of great scientific discoveries]'' (an anglés). Springer. pp. 43, 57–59. Bibcode:2004sapp.book.....W. ISBN 978-3-540-20580-7.</ref><ref name="Kuhlmann"> Kuhlmann, Meinard (24 de júlio de 2013). [https://www.scientificamerican .com/article/physicists-debate-whether-world-made-of-particles-fields-or-something-else/ "Physicists debate whether the world is made of particles or fields – or something else entirely"] (an anglés). ''[[Scientific Amarican]]''.</ref>

Grácias a la teorie quántica, achou-se que ls [[proton|protones]] i [[neutron|neutrones]] cunténen [[quark]]s, [[quark up|quarks up]] i [[quark down|quarks down]], agora cunsidrados cumo partículas eilementares.<ref name="Braibant">Braibant, Sylvie; Giacomelli, Giorgio; Spurio, Maurizio (2012). ''[https://books.google.es/books?id=e8YUUG2pGeIC&pg=PA384&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false Particles and Fundamental Interactions: An introduction to particle physics]'' (segunda eidiçon) (an anglés). Springer. ISBN 978-94-007-2463-1.</ref> I drento dua [[molécula]], ls tres [[Graus de lhibardade (física)|graus de lhibardade]] de l [[eiletron]] ([[carga]], [[spin]] i [[orbital atómico|orbital]]) puoden-se apartar, grácias a la [[funçon de óndia]], an trés [[quasipartícula]]s ([[holon]], [[spinon]] i [[orbiton]]).<ref name="Merali">Merali, Zeeya (18 d'abril de 2012). "Not-quite-so elementary, my dear electron: Fundamental particle 'splits' into quasiparticles, including the new 'orbiton'" (an anglés). ''[[Nature]]''. doi:10.1038/nature.2012.10471.</ref> Assi i to, un eiletron lhibre –ó seia, un que nun stá a orbitar un [[núcleo atómico]] i, antoce, que ye çprobido d'[[orbital atómico|mobimiento orbital]]– aparece andebesible i queda bisto cumo ua partícula eilementar.<ref name="Merali">Merali, Zeeya (18 d'abril de 2012). "Not-quite-so elementary, my dear electron: Fundamental particle 'splits' into quasiparticles, including the new 'orbiton'" (an anglés). ''[[Nature]]''. doi:10.1038/nature.2012.10471.</ref> Cerca de 1980, la cundiçon de partícula eilementar cumo propiamente eilementar –ó seia, cumo radadeiro custituinte dua sustáncia– çcartou-se quemumente an benefício dua bison mais prática,<ref name="Braibant">Braibant, Sylvie; Giacomelli, Giorgio; Spurio, Maurizio (2012). ''[https://books.google.es/books?id=e8YUUG2pGeIC&pg=PA384&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false Particles and Fundamental Interactions: An introduction to particle physics]'' (segunda eidiçon) (an anglés). Springer. ISBN 978-94-007-2463-1.</ref> ancorpora ne l [[Modelo Padron]] de la física de partículas, que ye la teorie científica cun maior sucesso spurmental.<ref name="Kuhlmann"> Kuhlmann, Meinard (24 de júlio de 2013). [https://www.scientificamerican .com/article/physicists-debate-whether-world-made-of-particles-fields-or-something-else/ "Physicists debate whether the world is made of particles or fields – or something else entirely"] (an anglés). ''[[Scientific Amarican]]''.</ref><ref name="O'Neill">O'Neill, Ian (24 de júlio de 2013). [http://news.discovery.com/space/lhc-discovery-maims-supersymmetry-again-130724.htm "LHC discovery maims supersymmetry, again"] (an anglés). ''[[Discovery News]]''. Cunsultado l 28 d'agosto de 2013.</ref> Muitas de las eilaboraçones susequentes i teories [[Física para alhá de l modelo padron|para alhá de l Modelo Padron]], anclusibe a popular [[supersimetrie]], dobra l númaro de partículas eilementares al supor que cada partícula coincida se associa cun ua parceira "a la selombra" mui mais maciça,<ref>[https://particleadventure.org/supersymmetry.html "Unsolved mysteries: Supersymmetry"] (an anglés). ''The Particle Adventure''. [[Berkeley Lab]]. Cunsultado l 28 d'agosto de 2013.</ref><ref>''[https://books.google.es/books?id=zXoZjZFZF-kC&pg=PA68&redir_esc=y Revealing the Hidden Nature of Space and Time: Charting the Course for Elementary Particle Physics] (an anglés). National Academies Press. 2006. p. 68. Bibcode:2006rhns.book....... ISBN 978-0-309-66039-6.</ref> inda que las mencionadas [[s-particula]]s seguen sin ser çcubiertas.<ref name="O'Neill">O'Neill, Ian (24 de júlio de 2013). [http://news.discovery.com/space/lhc-discovery-maims-supersymmetry-again-130724.htm "LHC discovery maims supersymmetry, again"] (an anglés). ''[[Discovery News]]''. Cunsultado l 28 d'agosto de 2013.</ref><ref>[https://phys.org/news/2013-07-cern-latest-supersymmetry.html "CERN latest data shows no sign of supersymmetry – yet"] (an anglés). ''Phys.org''. 25 de júlio de 2013. Cunsultado l 28 d'agosto de 2013.</ref> Anquanto esso, l [[boson]] eilementar que mediarie la [[grabidade]], l [[grabiton]], cuntina a ser heipotético.<ref name="Braibant">Braibant, Sylvie; Giacomelli, Giorgio; Spurio, Maurizio (2012). ''[https://books.google.es/books?id=e8YUUG2pGeIC&pg=PA384&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false Particles and Fundamental Interactions: An introduction to particle physics]'' (segunda eidiçon) (an anglés). Springer. ISBN 978-94-007-2463-1.</ref> Tamien, cumo andican las heipótesies, l [[spácio-tiempo]] probabelmente seia quantificable; antoce, ye bastante probable qu'eisistan "átomos" de spácio i tiempo.<ref>Smolin, Lee (Febreiro de 2006). "Atoms of Space and Time" (an anglés). ''[[Scientific American]]''. Vol. 16. pp. 82–92. doi:10.1038/scientificamerican0206-82sp.</ref>


[[Catadorie:Partículas]]
[[Catadorie:Partículas]]

Eidiçon cumo la de 00h18min de 10 de abril de 2021

An física de partículas, ua partícula eilementar ó partícula fundamental ye ua partícula subatómica sin subestrutura, ó seia, nun ye cumpuosta d'outras partículas.[1] Antre las partículas atualmente cunsidradas eilementares stan ls fermiones fundamentales (quarks, lhetones, antiquarks i antilhetones), que giralmente son "partículas de matéria" i "partículas d'antimatéria", bien cumo ls bosones fundamentales (bosones de calibre i l bóson de Higgs), que giralmente son "partículas de fuorça" que medeian las fuorças antre ls fermiones..[1] Ua partícula que cuntén dues ó mais partículas eilementares chama-se partícula cumpuosta.

La matéria ourdinarie cumpone-se por atomos, qu'antigament s'acraditában que éran partículas eilementares —de fato, ἄτομος an griego antigo senefica "andebesible"— inda que l'eisisténcia de l'atomo quedou questionado até 1905 aprossimadamente, yá qu'alguns físicos amportantes bian las moléculas cumo eilusones matemáticas i la matéria cumo cumpuosta eissencialmente por einergie..[1][2] Ls custituintes subatómicos de l'atomo eidantificórun-se pula purmeira beç ne l'ampeço de ls anhos 1930: l'eiletron i l proton, cul foton, la partícula de la radiaçon eiletromagnética..[1] En aqueilha época, la chegada recente de la macánica quántica stubo a mudar radicalmente la cuncepçon de las partículas, por poder atrabessar ua partícula solica un campo aparentemente cumo se fur ua óndia, ua paradoxa qu'inda squiba ua splicaçon sastifatória.[3][4]

Grácias a la teorie quántica, achou-se que ls protones i neutrones cunténen quarks, quarks up i quarks down, agora cunsidrados cumo partículas eilementares.[1] I drento dua molécula, ls tres graus de lhibardade de l eiletron (carga, spin i orbital) puoden-se apartar, grácias a la funçon de óndia, an trés quasipartículas (holon, spinon i orbiton).[5] Assi i to, un eiletron lhibre –ó seia, un que nun stá a orbitar un núcleo atómico i, antoce, que ye çprobido d'mobimiento orbital– aparece andebesible i queda bisto cumo ua partícula eilementar.[5] Cerca de 1980, la cundiçon de partícula eilementar cumo propiamente eilementar –ó seia, cumo radadeiro custituinte dua sustáncia– çcartou-se quemumente an benefício dua bison mais prática,[1] ancorpora ne l Modelo Padron de la física de partículas, que ye la teorie científica cun maior sucesso spurmental.[4][6] Muitas de las eilaboraçones susequentes i teories para alhá de l Modelo Padron, anclusibe a popular supersimetrie, dobra l númaro de partículas eilementares al supor que cada partícula coincida se associa cun ua parceira "a la selombra" mui mais maciça,[7][8] inda que las mencionadas s-particulas seguen sin ser çcubiertas.[6][9] Anquanto esso, l boson eilementar que mediarie la grabidade, l grabiton, cuntina a ser heipotético.[1] Tamien, cumo andican las heipótesies, l spácio-tiempo probabelmente seia quantificable; antoce, ye bastante probable qu'eisistan "átomos" de spácio i tiempo.[10]

Notas i refréncias

  1. 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 Braibant, Sylvie; Giacomelli, Giorgio; Spurio, Maurizio (2012). Particles and Fundamental Interactions: An introduction to particle physics (segunda eidiçon) (an anglés). Springer. ISBN 978-94-007-2463-1.
  2. Newburgh, Ronald; Peidle, Joseph; Rueckner, Wolfgang (2006). "Einstein, Perrin, and the reality of atoms: 1905 revisited" (PDF) (an anglés). [American Journal of Physics]. 74 (6): 478–481. Bibcode:2006AmJPh..74..478N. doi:10.1119/1.2188962. Arquibado de l PDF ouriginal l 3 d'agosto de 2017. Cunsultado l 17 d'agosto de 2013.
  3. Weinert, Friedel (2004). The Scientist as Philosopher: Philosophical consequences of great scientific discoveries (an anglés). Springer. pp. 43, 57–59. Bibcode:2004sapp.book.....W. ISBN 978-3-540-20580-7.
  4. 4,0 4,1 Kuhlmann, Meinard (24 de júlio de 2013). .com/article/physicists-debate-whether-world-made-of-particles-fields-or-something-else/ "Physicists debate whether the world is made of particles or fields – or something else entirely" (an anglés). Scientific Amarican.
  5. 5,0 5,1 Merali, Zeeya (18 d'abril de 2012). "Not-quite-so elementary, my dear electron: Fundamental particle 'splits' into quasiparticles, including the new 'orbiton'" (an anglés). Nature. doi:10.1038/nature.2012.10471.
  6. 6,0 6,1 O'Neill, Ian (24 de júlio de 2013). "LHC discovery maims supersymmetry, again" (an anglés). Discovery News. Cunsultado l 28 d'agosto de 2013.
  7. "Unsolved mysteries: Supersymmetry" (an anglés). The Particle Adventure. Berkeley Lab. Cunsultado l 28 d'agosto de 2013.
  8. Revealing the Hidden Nature of Space and Time: Charting the Course for Elementary Particle Physics (an anglés). National Academies Press. 2006. p. 68. Bibcode:2006rhns.book....... ISBN 978-0-309-66039-6.
  9. "CERN latest data shows no sign of supersymmetry – yet" (an anglés). Phys.org. 25 de júlio de 2013. Cunsultado l 28 d'agosto de 2013.
  10. Smolin, Lee (Febreiro de 2006). "Atoms of Space and Time" (an anglés). Scientific American. Vol. 16. pp. 82–92. doi:10.1038/scientificamerican0206-82sp.